Pot sa beau cafea daca am probleme cu ficatul?

Toate tipurile de cafea, cafeaua macinata, instant sau decofeinizată, protejează ficatul și reduc riscul de boli cronice hepatice, demostrează un studiu recent. Concluziile studiului satisfac toți iubitorii cafelei. Cu câte cafele pe zi putem obține acest efect fără să ne stricăm somnul?

Cercetătorii britanici au inclus în studiu peste 500 000 de persoane care au completat un chestionar despre tipul de cafea consumat și numărul de cafele zilnic.

Urmărirea participanților a durat peste 10 ani.

Media consumului a fost de 2 cafele/ zi, iar tipul de cafea consumată:

• 19% decofeinizată
• 55% instant
• 23% espresso

Per total, băutorii de cafea au avut un risc cu 21% mai mic de a dezvolta boli hepatice cronice, cu 20% mai mic de apariție a ficatului gras și cu 49% risc mai mic de deces prin boli hepatice Jonathan Fallowfield – University of Edinbourgh

Autorii studiului precizează că rezultatele maxime s-au obținut cu un consum de 3-4 cafele/ zi.

Notabil este faptul că are rezultate pozitive și cafeaua decofeinizată. Important pentru cei sensibili la efectele stimulante ale cafelei.

Cum se explică efectele benefice ale consumului de cafea?

Cafeaua conține peste 1000 de compuși chimici favorabili. Printre aceștia: alcaloizi, trigonelina, acizi fenolici, cafestol și kahveol.

Deși cafeaua decofeinizată conține cantități mai mici din acești compuși antioxidanți, totuși are efecte benefice.

Multe din substanțele din cafea au dovedit în laborator efect antioxidant, antiinflamator sau anticancer, spune Fallowfield.

Efectele cafelei nu se datorează unui singur compus, ci combinației lor.

Află mai mult ⮕ Antioxidanți și superalimente: Ce este dovedit științific?

Care sunt bolile hepatice care au fost urmărite în studiu?

Bolile hepatice cronice presupun prezența inflamației care va cauza distrucția țesutului hepatic și regenerarea sa defectuoasă.

Refacerea ficatului nu înseamnă recuperarea structurii lui inițiale. Vindecarea presupune apariția de țesut cicatriceal (fibroza).

Este vorba despre:

• hepatita virală
• hepatita autoimună
• ficat gras alcoolic
• ficat gras non-alcoolic

Evoluția complicată a acestor afecțiuni înseamnă apariția cirozei hepatice. Sau chiar a cancerului hepatic.

Află mai mult ⮕ Ficat gras: de ce apare și cum să previi?

Cafeaua singură nu poate preveni apariția unor complicații atât de grave

Pe lângă tratamentul specific al hepatitei virale și reducerea consumului de alcool, dieta este foarte importantă.

Dieta bogată în antioxidanți, vitamina E, vitamina D și acizi grași omega 3 s-a dovedit eficientă în reducerea inflamației și a stresului oxidativ, în special la persoanele cu ficat gras non-alcoolic. Diana Mager, Profesor de Nutriție clinică, University of Alberta

Cele mai multe date indică stilul de alimentație mediteranean, bazat pe fructe, legume și cereale, ca fiind cel mai util susținerii funcției hepatice.

Este important să evităm alimentele bogate în zahăr și grăsimi trans. Produsele procesate fac parte din această categorie.

Alimentele bogate în fructoză din sirop de porumb (băuturi îndulcite, snacks-uri) și grăsimi saturate (fast food) au demonstrat creșterea riscului de inflamație, stres oxidativ și steatoză hepatică la persoanele care au deja o boală hepatică, spune Mager

Consumul de suplimente alimentare poate agresa ficatul. Faptul că sunt așa-numite produse din plante nu înseamnă că sunt inofensive. Multe plante au efecte toxice hepatice.

Iar detoxifierea ficatului este un mit. Dacă vrem să ajutăm ficatul, cea mai bună metodă este să reducem ceea ce are de procesat. Și să eliminăm din consum ceea ce știm că-l afectează.

⮕ Dieta pentru ficat gras: ce alegem? ce evităm?