Top 10 exercitii pentru stimularea memoriei

Stimularea memoriei când școala s-a terminat de mult este o preocupare constanta a cercetatorilor având în vedere riscul de boală Alzheimer odată cu înaintarea în vârstă.

Implicarea în activități cognitive, fizice, sociale, reduce viteza declinului creierului nostru pe măsură ce îmbătrânim.

Cercetările arată că sunt multe modalități prin care ne putem antrena funcțiile creierului. La orice vârstă putem începe să exersăm pentru că nu există o limită de vârstă până la care putem învăța ceva nou,

Totul este să transformăm aceste exerciții în obiceiuri ale vieții de zi cu zi.

Top 10 exerciții pentru stimularea memoriei

1. Construiește un puzzle

Deși este o activitate de timp liber care pare rezervată vârstelor tinere, rezolvarea unui puzzle nu este de neglijat nici după 50 ani.

Rezolvarea unui puzzle complicat de peste 1000 piese aduce cel puțin 3 avantaje observate de cercetători:

• antrenează funcțiile creierului: percepția vizuală (recunoașterea obiectelor, modelelor, orientării liniilor), rotația mentală (orientarea pieselor astfel încât să se potrivească), flexibilitatea cognitivă (atenția se distribuie în diferite zone ale puzzel-ului pentru a potrivi piesele).

• ajută la un mai bun control al stresului și emoțiilor menținând atenția focusată într-o direcție.

• îmbunătățește memoria de lucru: capacitatea noastră de a reține date pentru perioade scurte și care ne dictează mare parte din acțiuni.

Află mai mult ⮕ Tulburări de memorie ușoare: este risc de demență?

2. Învață ceva nou

Un studiu publicat în 2014 a urmărit în ce măsură dobândirea unei abilități noi îmbunătățește activitatea creierului.

Adulții implicați au încercat să învețe ceva nou: croitorie, fotografie digitală, un program nou de computer, cum se repară un obiect.

Activitatea a fost practicată 15 ore/ săptămână timp de 14 săptămâni

S-a constatat o îmbunătățire semnificativă a memoriei participanților, a căror vârstă a fost între 60-90 ani.

Află mai mult ⮕ Memoria la menopauză: cum punem stop declinului?

3. Învață pe altcineva ceea ce știi

Să explici cuiva înseamnă să-ți exersezi propria capacitate de a raționa, de a rememora greșelile pe care le-ai făcut învățând.

Compania copiilor și a tinerilor oferă prilejul celor mai în vârstă să predea o anumită abilitate: cum se construiește un obiect, cum se pregătește o rețetă, cum se repară ceva stricat; ambele părți au de câștigat.

4. Învață o limbă nouă

Trăim într-o lume în care majoritari sunt cei care vorbesc mai mult decât o limbă.

O cercetare amplă din 2012 accentuează multiplele beneficii cognitive ale celor care vorbesc mai multe limbi.

Bilingualismul se însoțește de o mai bună capacitate de memorare, o reprezentare spațială mai bună și de creștere a creativității.

Chiar dacă este demonstrat că dobândirea perfectă (fără accent) a unei limbi noi este posibilă doar până la vârsta de 14 ani, nu înseamnă că efortul de a o dobândi imperfect este inutil. Stimularea memoriei nu are limită de vârstă.

5. Lărgește-ți vocabularul

Dacă nu ai voința să iei o limbă de la 0, atunci îmbunătățirea vocabularului limbii materne este o altă variantă de a-ți exersa memoria.

Notează și caută în dicționar cuvinte pe care nu le înțelegi; caută să le și folosești zilele următoare.

Mai multe regiuni ale creierului colaborează pentru a opera cu vocabularul pe care îl avem; și aceasta este o metodă de a te menține în formă din punct de vedere cognitiv.

Află mai mult ⮕ Boala Alzheimer: 7 factori de risc pe care îi poți evita

6. Ascultă muzică sau învață să cânți la un instrument

Este deja cunoscut ”efectul Mozart” care rezumă efectele benefice ale muzicii asupra funcțiilor creierului, asupra capacității noastre de a argumenta logic.

Muzica influențează benefic și creativitatea, acea funcție a creierului care vine cu soluții noi, originale.

Se recomandă inițierea copiilor de la vârste preșcolare pentru a crește abilitățile academice ulterior.

Muzica este utilă deopotrivă și adulților, fie că o ascultă, fie că o practică.

7. Învață un nou dans

Învățarea și reproducerea pașilor unui dans nou accelerează capacitatea de a procesa informațiile și memoria.

Și socializarea pe care o implică practicare unui dans are efecte benefice.

8. Folosește-ți toate simțurile

În orice moment creierul nostru primește informații pe care le percepem cu cele 5 simțuri: văz, auz, miros, gust și atingere.

Și pentru memorare implicarea este mulțisenzorială; de exemplu, adesea când ne amintim o persoană, ea este în contextul în care am cunoscut-o, ne amintim imagini și chiar mirosuri sau culori ale contextului respectiv.

Cercetătorii susțin că memoria de lucru este multisenzorială: adică este un sistem prin care creierul codifică și reține informații de la toate simțurile noastre

Când mergem la piață sau într-un restaurant nou, ne antrenăm creierul dacă implicăm simultan toate cele 5 simțuri și are loc stimularea memoriei.

Află mai mult ⮕ Neuronii: cum încetinim îmbătrânirea?

9. Activitatea fizică

Ni se recomandă să facem mișcare cel puțin 30 min/ zi. Dar de ce este util și creierului?

Sportul are ca efect producerea unei cantități crescute de endorfine în corpul nostru; endorfinele sunt acele mesageri chimici care ajută la diminuarea durerii și a stresului.

Exercițiile fizice regulate sunt însoțite și de creșterea serotoninei – un alt mesager chimic care ne face să fim binedispuși.

Focusându-ne pe anumite mișcări putem să ne detașăm mai ușor de gândurile care ne preocupă și să oferim creierului o mică ”vacanță”.

Orice tip de mișcare este benefic: mersul pe jos, jogging, yoga sau aerobic, înotul sau bicicleta; dar nici activitățile casnice care impun mișcare sau grădinăritul nu sunt de evitat.

În timpul efortului fizic, aportul de sânge și oxigen către creier crește, cu consecințe benefice și asupra memoriei.

10. Meditația

Practicarea meditației zilnice reduce stresul și anxietatea, dar crește și abilitatea creierului de a procesa informații.

Exersarea atenției, focusării simțurilor și gândirii într-o anumită direcție activează toate regiunile creierului: corticale, subcorticale și chiar substanța albă și regiunile mai vechi filogenetic.

Meditația este un proces mental activ care poate determina chiar modificări structurale ale creierului; ele au fost puse în evidență cu ajutorul tehnologiei moderne (fRMN) la persoane care au practicat meditația timp îndelungat.

⮕ Memorie și gândire: cum antrenăm creierul?