5 nutrienți esențiali în primii ani de viață ai copilului

Alegerea alimentelor în primii 2 ani de viață ai copilului influențează major dezvoltarea corpului și a creierului. Ca să ai un copil bine hrănit trebuie să te asiguri că alimentele pe care le oferi conțin nutrienți esențiali constant, nu doar uneori, mai ales în primii ani de viață când ritmul de dezvoltare al copilului este foarte rapid.

De felul în care se obișnuiesc să mănânce copiii depinde sănătatea lor viitoare ca adulți. De exemplu, kilogramele în plus, adunate în copilărie, cresc riscul ca viitorul adult să aibă obezitate și diabet de tip 2.

Până când copilul va ști cum să se îngrijească de sănătatea lui, părinții sunt cei care pot crea obiceiuri bune de viață și alimentație.

Sunt 40 de tipuri diferite de nutrienți de care are nevoie copilul în primii ani, dar 5 din ei sunt esențiali în perioada de dezvoltare exponențială a corpului și creierului.

5 nutrienți esențiali în primii ani de viață ai copilului

1. Fier

Fierul intră în componența hemoglobinei prin care globulele roșii transportă oxigenul de la plămâni la celule. Lipsa de fier înseamnă hemoglobină mai puțină, anemie și oxigenare deficitară a țesuturilor și organelor.

Studiile clinice arată că până la 6 luni apare lipsa de fier la aproximativ 15% din copii.

Până la 6 luni este necesar un aport de 1 mg de fier pe zi, dar după 6-7 luni necesarul de fier crește la 11 mg/ zi datorită dezvoltării rapide a organismului.

Cantitatea de fier pe care o aduce laptele matern nu mai este suficientă după 6 luni. Din acest motiv, odată cu diversificarea trebuie să fim atenți să existe constant alimente bogate în fier.

Chiar dacă ai un copil mâncăcios și te bucuri că bea mult lapte și îi plac fructele, legumele și cerealele, vei putea avea surpriza unei anemii când medicul pediatru va verifica nivelul de fier.

Carnea este sursa principală de fier. Există fier și în alimente de origine vegetală, dar absorbția este mai redusă.

Absorbția de fier, indiferent de sursă, crește prin asocierea la aceeași masă, cu alimente bogate în vitamina C.

Află mai mult ⮕ Lipsa de fier la copii: cum o prevenim? cum o corectăm?

2. DHA

DHA (acid docosahexaenoic) face parte dintre acizii grași esențiali omega-3. Are un rol esențial în dezvoltarea retinei în primele 24 de luni.

Tot de nivelul corespunzător de DHA depinde și dezvoltarea unora dintre funcțiile cognitive, cum sunt atenția și memoria.

Multe din formulele de lapte praf au adaos de DHA. Și laptele matern conține DHA, dar depinde foarte mult de regimul alimentar al mamei.

Alimente care conțin DHA: pește (somon, macrou, hering, sardine), dar și semințe chia sau nuci.

Aceste alimente ar trebui să se găsească în alimentația mamei constant pentru ca laptele pe care-l oferă copilului să fie bogat în DHA.

Odată cu diversificarea alimentației copiilor, la 4-6 luni, peștele și alte alimente bogate în omega-3 trebuie oferite constant copiilor.

Află mai mult ⮕ La ce vârstă poți oferi copilului nuci și semințe?

3. Vitamina D

Lipsa vitaminei D poate provoca rahitismul. Apare mai frecvent la copiii prematuri, dar și la copiii alăptați la sân.

Suplimentarea vitaminei D sau formulele de lapte praf suplimentate cu vitamina D împiedică apariția deficitului.

Din păcate sunt puține surse alimentare din care putem lua vitamina D.

Expunerea la soare este modalitatea cea mai bună de a menține nivelul normal al vitaminei D.

Soarele activează forma de vitamina D3, cea mai eficientă în menținerea calciului la un nivel normal. Acoperirea pielii cu cremele de protecție solară blochează activarea vitaminei.

4. Calciu

O cană cu lapte aduce 310 mg de calciu. Este principala sursă de calciu în primii ani de viață.

Până la 3 ani necesarul zilnic de calciu este de 700 mg/ zi. Cam atât cât se găsește în 2 căni de lapte.

Prea mult lapte (mai mult de 700 ml/ zi) va duce însă la deficit de fier. Copilul nu mai mănâncă suficient din alte alimente necesare din cauza consumului prea mare de lapte.

De aceea, este bine să folosim și alte surse de calciu: ridichea albă, fasolea, soia păstăi, broccoli sau spanacul gătit.

Află mai mult ⮕ 10 surse de calciu în afară de lactate

5. Grăsimi

Dieta bogată în grăsimi este de dorit în primii ani de viață.

Grăsimile sunt nutrienți în procesul de creștere accelerată pe care îl traversează copilul, dar mai ales pentru dezvoltarea creierului.

În perioada de alăptare copilul primește grăsimi exact cât trebuie din laptele matern sau printr-o formulă de lapte praf.

De la 1 an, când poate consuma alt tip de lapte, sunt recomandate laptele cu 3,5% grăsime, iaurtul sau brânza nedegresate.

Variantele degresate, cu grăsimi de 1,5% sau mai puțin, nu sunt pentru această perioadă în care copilul crește ca Făt-Frumos.

Avocado și uleiul de măsline sunt alte surse bune de grăsimi.

Este de preferat să gătim legumele sotate în puțin ulei de măsline pentru a crește aportul de grăsimi bune.

⮕ Diversificarea alimentației la bebeluși: cu ce să începi?