Vitiligo este o boală autoimună în care este caracteristică depigmentarea pielii sub formă de pete. Ariile de piele depigmentate pot apărea oriunde pe corp și au tendința să devină tot mai întinse cu timpul. Cauza este distrucția progresivă a melanocitelor (celulele din piele care produc pigmentul).
Distrugerea celulară este cauzată de atacul propriului sistemului imunitar față de acest tip de celule.
În mod normal, celulele cu rol imunitar (limfocite T, limfocite NK ș.a.) se găsesc în straturile pielii, în epiderm și în derm. La acțiunea unui agent patogen acestea se mobilizează și îl elimină, menținând capacitatea de barieră pe care o are pielea.
La persoanele cu vitiligo, aceste celule cu rol imunitar se mobilizează și atacă melanocitele – celule producătoare de pigment aflate în epiderm.
Motivul pentru care celulele sistemului imunitar fac acest lucru este faptul că melanocitele intră într-un proces de degenerare și semnalează (prin secreția unor substanțe specifice – citokine) că ar trebui eliminate.
De ce sistemul imunitar începe să atace melanocitele?
Ca în orice boală autoimună, reacția sistemului imunitar nu are o cauză clar stabilită. Variantele pe care le iau în calcul specialiștii sunt:
- ereditate
- stres
- arsuri ale pielii sau traumatisme
- contactul cu produse chimice
Vitiligo poate apărea la oricine, dar este mai frecvent la persoane cu piele închisă la culoare. Și la cei care au și alte cazuri în familie cu boli autoimune.
Vitiligo nu este o afecțiune care pune viața în pericol, dar nici nu trebuie considerată o simplă problemă cosmetică.
⮕ Boli autoimune: care sunt și de ce apar?
Ce alte boli autoimune pot să apară la persoane cu vitiligo?
Asocierea vitiligo cu alte boli autoimune nu este obligatorie, dar este destul de frecventă. Dintre acestea fac parte:
∎ Boala Addison – afecțiune care apare când glandele suprarenale nu secretă hormonii specifici în cantitate suficientă
∎ Afecțiuni ale glandei tiroide, în special tiroidita Hashimoto
∎ Anemie pernicioasă – afecțiune care apare atunci când intestinul nu absoarbe suficientă Vitamina B12
∎ Diabet zaharat insulino-dependent
∎ Boli inflamatorii intestinale: boala Crohn, colita ulcerohemoragică
⮕ Diferența boala Crohn vs colita ulcerohemoragică
Care sunt semnele de vitiligo?
Vitiligo poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvet, înainte de 30 ani.
Depigmentarea pielii este simptomul caracteristic.
- zone de piele depigmentate, albicioase care apar pe față, mâini și zone de piele din jurul orificiilor naturale.
- albirea prematură a părului: scalp, gene, sprâncene, barba
- decolorarea mucoaselor (gură și nas)
Pe lângă depigmentarea pielii, poate apărea prurit (mâncărimi), tulburări de vedere și auz.
Modificarea aspectului pielii duce adesea la anxietate și depresie.
⮕ Prurit: Cauze și remedii simple
Tipuri de vitiligo
- vitiligo universal: depigmentarea afectează aproape toată suprafața corpului
- vitiligo generalizat: depigmentarea apare pe arii mari de piele și, de obicei, simetric
- vitiligo segmentar: petele sunt localizate numai pe una din părțile corpului; apare frecvent la vârste tinere, evoluează 1-2 ani, apoi se oprește
- vitiligo localizat sau focal: depigmentarea cuprinde o singură zonă
- vitiligo acrofacial: pielea afectată este cea de pe față și mâini și în jurul ochilor, nasului sau urechilor
Uneori boala se oprește, chiar fără tratament. Dar este greu de spus de ce se întâmplă așa și când.
Cum se pune diagnostic de vitiligo?
Medicul dermatolog stabilește diagnosticul prin examinarea clinică. Poate apela și la biopsie cutanată.
În paralel se dozează și hormonii tiroidieni, glicemia și nivelul sanguin de vitamina B12.
⮕ Lipsa de B12: cauze, semne, corecție
Tratament pentru vitiligo
I. Medicamente
Niciun medicament nu tratează deocamdată boala și nu oprește distrugerea melanocitelor. Dar unele dintre ele, utilizate în combinație cu fototerapia, pot restabili un anumit grad de pigmentare a pielii.
a. Medicamente antiinflamatoare
Creme pe bază de corticosteroizi aplicate pe pe zonele de piele afectate; sunt eficiente când boala este la început.
Sunt ușor de utilizat, dar rezultatele sunt vizibile în luni de zile.
Pentru a evita efectele secundare ale corticosteroizilor aplicarea cremelor se face într-o manieră ciclică: 1 săptămână da, alta nu, timp de 6 luni.
b. Medicamente care acționează asupra sistemului imunitar
Unguente cu inhibitori de calcineurină, ca tacrolimus sau pimecrolimus, pot fi utile celor cu depigmentare pe arii mici, pe față și gât
FDA (Food and Drug Administration) atrage atenția asupra riscului posibil de limfom sau cancer de piele legat de utilizarea acestor medicamente, deși efectul apare la administrare îndelungată.
Forumul European de Dermatologie a propus administrarea de 2 ori pe zi a inhibitorilor de calcineurină pentru leziunile de la nivelul feței și gâtului, ca primă linie de tratament.
⮕ Ruxolitinib: tratament nou pentru repigmentarea pielii în vitiligo
II. Fototerapia UVB bandă îngustă (narrow band)
Fototerapia cu UVB induce creșterea numărului de melanocite și a producției de melanină.
În funcție de durata terapiei, unele studii raportează efectul pozitiv al fototerapiei cu UVB la 25% din cazuri după 3 luni, 50% după 6 luni și 75% după 9 luni de tratament.
Efectele sunt obținute lent și necesită motivație și răbdare,atât din partea pacientului, cât și a doctorului.
Dacă este utilizat doar acest tip de terapie ( de 2-3 ori pe săptămână, cu doze crescute progresiv), rata de repigmentare a pielii variază între 40-100 %.
Lipsa de răspuns după 6 luni de tratament înseamnă că persoana nu reacționează la acest tip de terapie și nu mai trebuie continuat.
III.Depigmentarea
Se aplică pe ariile de piele neafectate de vitiligo.
Atunci când vitiligo s-a extins foarte mult este mai avantajoasă depigmentarea zonelor sănătoase.
IV. Tratament chirurgical
Se ia în discuție dacă boala este stabilizată, iar celelalte metode de tratament nu dau rezultate.
V. Tratament potențial
Studiile actuale se concentrează pe:
– un medicament care să stimuleze creșterea numărului de melanocite
Numit afamelanotide, acest potențial tratament ar urma să fie implantat sub piele și de acolo să acționeze asupra melanocitelor.
– un medicament care să controleze melanocitele pentru a nu mai declanșa reacția imunitară.
Prostaglandina E2 a fost testată ca modalitate de repigmentare la persoanele cu forme de vitiligo la care ariile de piele afectată nu sunt foarte întinse. Se aplică pe piele sub formă de gel.
VI. Medicina complementară
Există un număr limitat de studii științifice care au observat repigmentarea pielii la persoane care au utilizat: Ginko biloba, acid alfa-lipoic, acid folic, vitamina C și vitamina B12.
Cel mai indicat este să discutăm cu medicul dermatolog înainte de a încerca aceste variante alternative.
⮕ Vitiligo și glanda tiroidă: la ce analize să fii atent?
- Cytokine & Growth Factor Review. Emerging role of immune cell network in autoimmune skin disorders: An update on pemphigus, vitiligo and psoriasis, 2020
- J. of Am. Academy of Dermatology. Current and emerging treatments for vitiligo, 2017
- Mayo Clinic. Vitiligo
Link-uri utile:
-American Vitiligo Research Foundation – www.avrf.org
-Vitiligo Support International – www.vitiligosupport.org